”Eu simt că mor uitându-mă-ndărăt
Și cum coboară lacrimi să mă spele,
Te caut într-un cuib de rândunele,
Mi-e dor, măcar în poze, să te văd.
Și, totuși, dincolo de-acest prăpăd,
Tu ce mai faci, motiv al vieții mele?”
(Adrian Păunescu)
Iubirea noastră
Iubirea noastră n-a murit nicicum.
S-a rătăcit, demult pe vechiul drum...
Același drum venind de nicăieri,
Uitat în alte primăveri...
Iubirea noastră nu s-a stins în scrum.
M-a așteptat la margine de drum,
Același drum pe care astăzi trec mai rar,
Sub dalba floare de cireș amar.
Janina, Jurnal 14 aprilie 2013
